Flori de Soapte

Flori de Soapte

Visul meu din cuib de gheaţă
Bântuie a ta speranţă,
Cu imagini din lumină,
Ce se-ascund sub luna plină.

Visul tău din focuri blânde
Cuib de gheaţă adânc pătrunde
Distrugând în amintire
Glasul meu uitat în sine.

Visul meu timid respinge,
Vechiul ceas ce astăzi stinge
Din secundele de ceara,
Care maine vor să piară.

În zadar încearc-a cere
Visul tău a mea durere,
Dispărută-n cartea veche,
Ce-a uitat de-a sa pereche.

Lasă-mi vise, mintea-n pace
Sufletului care tace!
Lasă-mi zi, lasă-mi şi noapte,
Lasă-mi viaţa-n flori de şoapte.